Călătorul grăbit și lacom de Deltă nu acordă intodeauna atenție Tulcei, orașul unde începe cel mai nou pământ al României, orașul dobrogean situat pe șapte coline. Neavând ca țintă a călătoriei frumoasa Deltă a Dunării am avut timp sa aprofundăm mai mult orașul dobrogean. Deși sunt mai multe variante pentru originea numelui orașului mergem pe cea lui Nicolae Iorga. Numele unui guvernator otoman, Tula-bey, căruia i s-a adăugat terminația “cea”, ca in cazul mai multor localități dobrogene: Isaccea, Amzacea, Casimcea.
Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii
Sunt de acord că nici un muzeu, oricât ar fi el de complet, nu poate înlocui acest fenomen, care este Delta, dar lucrurile pot sta și invers. Ar fi bine ca inainte să mergeți acolo, în împărăția apelor, nuferilor, pelicanilor si peștilor să treceți pe la muzeu. Veți păși si veți privi apoi cu alți ochi adevărata Deltă.
M-au fascinat explicațiile despre formarea Deltei, despre cum Tulcea era acum mii de ani, un oraș maritim, pe malul unei lagune, iar de atunci, încet-încet, a apărut în fața ei un pământ nou.
Știați de exemplu că cele mai vechi urme ale unei civilizații paleolitice apar undeva langă satul Caraoman? Dar ca in Paleolitic, Caraormanul nu putea fi decăt o insulă în largul mării. Fascinanat, nu-i așa? In rest pelicani, rațe, granguri (ma refer la păsări!), stârci, somni, sturioni, bibani, roșioare, știuci, iepuri, pisici sălbatice, bufnițe… Aș putea să umplu multe pagini cu această enumerare.
Aș putea să vă spun de ce, de unde si in ce imprejurări (mitologice sau adevarate) și-au primit cele trei brațe ale Dunării numele. N-am să o fac. Vă las să descoperiți singuri.
Ce mi-a plăcut cel mai mult? Cred că plimbarea liniștită a sturionilor in acvariu precum și superbele reproduceri după atelierele de sărare și afumare a peștelui și a icrelor. Instrumentar vechi, metode clasice dar ingenioase ale pescarilor Deltei care trebuiau sa supreavietuiască cumva și iarna.
Muzeul de Artă Populară
Știam că va fi frumos dar muzeul mi-a depașit așteptările. Mic, modest, dar plin de o bogăție pe care nu toți reușesc sa o perceapă.
Români si aromâni, turci si tătari, ruși-lipoveni, ucraineni, hahuli, țigani, mai toate etniile Dobrogei de nord sunt prinse intr-o lume mică si frumoasă. Găsim camere cu sprecific reproduse pentru fiecare etnie in parte, mici colțuri de Romania multor nații…. O prăvălie (băcănie) din Tulcea interbelică ne face sa plutim inapoi in timp. Vedem țoiuri de bauturi alcoolice, preturi din anii 30, paste Barilla din aceasi perioada si multe altele…
Muzeul de Istorie și Arheologie
Cum bănuiți, fiind vorba de o așezare din Schitia Minor, istoria Tulcei ne poartă cu mii de ani in urmă, iar muzeul strânge între filele lui toate epocile parcurse de așezarea de la Dunare. Epocile preistorice, grecii, romanii, bizantinii, otomanii toate sunt aliniate frumos in incăperile instituției.
Mi-au reținiut atenția Tezaurul de la Agighiol ( al unei căpetenii gete din sec. IV î.H.), Tezaurul de la Uzum Baiîr ( lăngă M.Kogălniceanu de Tulcea, cuprinde emisiuni monetare ale hanilor tătari Tuda Mengu, Tula Buga, Toktai si Nogai, 23 440 de monede, lingouri și altele…).
Dar Tulcea nu e oprește doar la cele trei muzee: Monumentul Independentei, Bisericile Sf Nicolae si Sf Gheorghe, ridicate in timpul stăpanirii otomane (sec. XIX), Biserica Lipovenească, Casa Avramide ( a unuia din cei mai importanți armatori ai orașului), Palatul Pescarilor, cetatea Aegyssus vin să întregească patrimoniul turistic al unui oraș care are cu ce sa-l rețină pe vizitatorul grabit spre Deltă.
Autor : Catalin Dumitrescu, colaborator Touristry.ro
Foto: Cornelia Dumitrescu
Leave a Reply